Dirofilarioza

Ce este

          Dirofilarioza este o boală produsă de viermi din speciile Dirofilaria immitis şi Dirofilaria repens, o boală care afectează  câinii,  pisicile şi (ocazional) oamenii. Diferenţa dintre cele 2 specii este majoră: în timp ce D. immitis parazitează la nivelul inimii şi arterelor pulmonare, sora ei mai mică (repens) se localizează la nivelul ţesutului subcutanat sau în zone periferice (ex: frecvent în ochi). (Este sursa de inspiraţie a filmului "Prometheus") http://badassdigest.com/_uploads/images/Prometheus-Cinemagraph-3.gif Ciclul lor de viaţă începe cu un ţânţar care ingeră larve (denumite microfilarii) împreună cu sângele unui animal deja infestat. Larva suferă procese de maturare (2-3 săptămâni) în organismul ţânţarului, înainte de inocularea în noua gazdă. Astfel, dirofilaria se transmite numai prin ţânţari şi nu poate fi transmisă prin hemotransfuzie (!) sau transplacentar (larvele transmise nu pot ajunge adulţi fără un ţânţar - gazdă intermediară). În noua gazdă, larvele din ţesutul subcutanat încep o migrare ce dureaza 5-6 luni. Migrarea se finalizează la nivel cardiac şi/sau pulmonar, cu maturarea în adulţi femele şi adulţi masculi, femelele începând reproducerea prin eliminarea de microfilarii, boala putând fi corect diagnosticată numai în acest stadiu. Dirofilarioza evoluează cel mai frecvent subclinic (fără semne/simptome), fiind cel mai frecvent diagnosticată accidental (observarea microfilariilor în sânge - microscopic) sau în urma  testărilor antigen-anticorp (teste rapide). Testele sunt de obicei recomandate de medicul veterinar, dacă se observă tulburări respiratorii şi/sau cardiace sau dacă pacientul provine dintr-o zonă endemică. Simptomatologia diferă în funcţie de gradul de infestare (numărul de paraziţi prezenţi), vârstă, rasă etc. În general, pacienţii "acuză" intoleranţă la efort (obosesc repede) şi o respiraţie îngreunată, mai ales căţeii în vârstă şi/sau cardiaci. În unele cazuri, poate provoca moartea subită - explicată prin embolie/infarct (blocarea unor vase de sânge importante). Diagnosticul se realizează prin mai multe metode. Prima, şi cea mai uşoară, ar fi realizarea unui examen microscopic al sângelui periferic, rezultatul negativ neexcluzând însă boala, datorită inconstanţei microfilariilor în sânge. Dacă există totuşi în sânge, microfilariile pot fi decelate usor. Se recomandă completarea testărilor şi prin alte metode, una dintre cele mai sigure fiind  testele  rapide antigen - anticorp (teste rapide), care diferenţiază cele două specii şi care reacţionează pozitiv la prezenţa a minim 3 femele adult. Dupa confirmarea prezenţei adulţilor se recomandă examinări complementare pentru evaluarea gradului de infestare(I-IV) şi planului terapeutic - radiografii torace, ecografii cardiace, analize de sânge de rutină etc. Despre opţiunile de tratament şi planul terapeutic, discutaţi cu medicul vostru veterinar.     Preventie - pe piaţa din România, există deja tratamente antiparazitare care previn infestaţia cu aceşti paraziţi (Milbemax, Advantix). Pentru mai multe informaţii, consultaţi medicul curant. Ţinând cont de evoluţia lentă şi insidiuoasă, şi de efectul dezastruos iremediabil pe care il au aceşti paraziţi, vă recomandăm să va testaţi animăluţul (căţel sau pisică) şi să recurgeţi la un tratament de prevenţie dacă acesta a fost diagnosticat negativ. Amploarea acestor paraziţi în ţara noastră nu este cunoscută încă cu exactitate. Având în vedere experienţa noastră cu această boală (peste 70 de teste pozitive D. immitis în ultimul an) şi prevalenţa ei în ţările vecine, putem presupune destul de educat că în zona de S şi SE a ţării este o infestaţie masivă. Majoritatea căţeilor care stau în periferia Bucureştiului (pe o rază de 50km sau mai mult), mai mari de 1 an, au testat pozitiv pentru D. immitis. (!!) În plus, în clinica noastră, am identificat accidental cel puţin 10 căţei infestaţi cu D. repens; presupunem că şi această varietate are o mare prevalenţă în ţară şi mai ales în jurul Bucureştiului. (fig 1) Dupa unele studii americane, se pare că Dirofilaria poate infesta omul (!). Mai multe informaţii aici: http://emedicine.medscape.com/article/236698-overview http://www.tropicalparasitology.org/article.asp?issn=2229-5070;year=2013;volume=3;issue=1;spage=2;epage=3;aulast=Reddy Boala poate fi transmisă de mai multe specii de ţânţari, astfel principalele focare de dirofilarioză apar în jurul surselor de apă; subsolurile de bloc sau ghenele sunt focare de ţânţari care ne pot infesta animăluţele sau chiar pe noi!