Hernia de disc la căţei: rase predispuse, semne, diagnostic și tratament de urgență
Află ce este hernia de disc la căței, de ce apar discopatii intervertebrale la rasele condrodistrofice, cum recunoști semnele de urgență, ce metode de diagnostic folosim și care sunt opțiunile de tratament.
Ce este hernia de disc și de ce apare?
„Discopatia intervertebrală” (Intervertebral Disc Disease, IVDD) reprezintă degenerarea și protruzia sau chiar ruptura discului intervertebral, cu compresie secundară a măduvei spinării. Discurile intervertebrale, care acționează ca amortizoare între vertebre, se îngroașă și se întăresc în timp, pierzându-și capacitatea de a amortiza șocurile. Când un disc herniază, materialul gelatinos se deplasează spre canalul vertebral, apasă pe nervi și declanșează durere, deficit motor și, în cazuri severe, paralizie.
La baza herniei de disc intervertebral se află o particularitate genetică a raselor condrodistrofice: discul dintre vertebre își pierde elasticitatea și devine rigid mult prea devreme. Conformația lor — trunchi alungit și membre scurte — pune presiune exagerată pe aceste discuri, care pot prolapsa brusc sau se pot fisura, comprimând măduva spinării și declanșând durere severă sau deficit neurologic.
Rasele condrodistrofice și predispoziția genetică
„Condro-” se referă la cartilaj, iar „-distrofic” la dezvoltarea anormală a acestuia. Împreună, termenii descriu rasele la care cartilajul de creștere nu se dezvoltă corect, afectând structura normală a discului intervertebral și predispunându-le la hernie. Iată câteva dintre cele mai întâlnite rase condrodistrofice:
Dachshund (Teckel)
French Bulldog
Pug
Beagle
Shih-Tzu
Yorkshire Terrier
Semne clinice
Semnele herniei de disc pot apărea brusc, prin ruptura discului, sau lent, pe măsură ce discul își pierde structura. Manifestările variază de la durere și dificultăți la mers până la slăbiciune severă sau paralizie, în funcție de localizare și gravitate.
În funcție de zona afectată a coloanei, hernia de disc se manifestă prin simptome specifice. Următoarele trei localizări – cervicală, toracolombară şi lombosacrală – prezintă tablouri clinice diferite, în funcţie de nivelul şi intensitatea compresiei medulare.
Cervical (gât)
Poziție aplecată a capului, evitarea mișcărilor;
Tremurături, vocalizare la mișcare;
Instabilitate pe toate cele patru membre;
Toracolombar (zona mijloc–spate)
Spasme musculare, abdomen tensionat;
Slăbiciunea sau „încrucișarea” membrelor posterioare;
Dificultate marcantă la mers, cu refuzul de a urca trepte;
Lombosacral (ultima porțiune a coloanei)
Durere la sărit, coadă flască
Incontinență urinară/fecală
Refuzul săriturii și slăbiciune posterioară
Urgent! Dacă observi paralizie bruscă, imposibilitatea de a se ridica sau incontinenţă urinară/fecală, transportă căţelul cu grijă către cea mai apropiată clinică veterinară.
Diagnostic în regim de urgență
Examen neurologic rapid – stabilim scorul de afectare; în faza inițială, evaluarea neurologică urmărește să clasifice rapid gravitatea leziunii și să ghideze decizia terapeutică.
Exament radiologic – exclude alte cauze (fracturi, tumori).
Tomografie computerizată (CT) / Rezonanță magnetică (RMN) – localizăm discul herniat și gradul de compresie asupra măduvei spinării.
Mielografie (rareori folosită) – evidențiază conturul măduvei spinării.
Tratamente actuale
Există două opțiuni de tratament, în funcție de severitatea afectării:
Tratament conservator (cazuri ușoare–moderate, fără deficit neurologic sever)
Repaus strict în cușcă (4–6 săptămâni);
Anti-inflamatoare și analgezice pentru combaterea durerii;
Fizioterapie de susținere;
Intervenţie chirurgicală (când apare paralizie sau durere intensă recurentă)
În cazurile severe de IVDD, când repausul şi medicaţia nu sunt suficiente pentru a ameliora durerea şi simptomele, recomandăm intervenţia chirurgicală. În timpul operaţiei, chirurgul veterinar îndepărtează fragmentele de disc care apasă pe măduva spinării şi provoacă compresia. Rezultatele cele mai bune se obţin la câinii care nu şi-au pierdut complet capacitatea de a merge.
Recuperarea postoperatorie durează în general 6–8 săptămâni, timp în care este esenţial să restricţionăm activitatea: alergarea, urcatul scărilor, joaca cu alţi câini sau săriturile pe mobilă trebuie evitate pentru a proteja coloana în timpul vindecării.
După operaţie, medicul veterinar poate recomanda şedinţe de fizioterapie pentru întărirea musculaturii şi pentru a-i ajuta pe patrupezi să îşi recapete confortul şi mobilitatea. Exerciţiile personalizate, masajul şi terapiile cu echipamente speciale susţin refacerea funcţiei locomotorii și reduc riscul recidivelor
Prevenție
Menținerea greutății optime: kilogramele în plus pun presiune suplimentară pe coloana vertebrală.
Limitarea săriturilor: evită salturile bruște de pe canapele sau în mașină; folosește rampe sau trepte speciale.
Exerciții controlate: optează pentru plimbări moderate și activități care nu solicită excesiv coloana (evită suprafețele alunecoase).
Acces facil: asigură scări sau rampe pentru a ajuta câinele să urce în pat, pe canapea sau în mașină, fără impact asupra coloanei.
Controale periodice: programează evaluări veterinare pentru rasele cu risc genetic, astfel încât orice semn incipient să fie detectat și gestionat prompt.
Suspectezi hernie de disc la cățelul tău? Programează urgent o consultație la SpeedVet și asigură-i prietenului tău patruped diagnostic rapid și tratament adecvat!
Suntem aici în momentele care contează.
